vineri, 20 iulie 2001

Paznici de noapte la Vadu Crisului - iulie 2001

Night watchers at Vadu Crisului
by Dani G
.
Pe la începutul lui iulie am terminat cu sesiunea de vară, eram integralist şi aveam de gând să folosesc orice ocazie să plec prin ţară, în limita finanţelor disponibile. Prima ofertă vine din partea lui Adi M. care vrea să mergem până în Cluj să ne cumpărăm ceva echipament de la Atta şi alte magazine de munte. La întoarcere aveam să ne oprim în Vadu Crişului şi să explorăm puţin zona asta.
.
Deasupra Crişului Repede
Above the Repede Criş
.
N-i se alătură şi Dani B. care vroia să caute şi el ceva echipament prin Cluj şi dimineaţa devreme plecam cu trenul spre inima Ardealului. Dupămasa o pierdem pe la toate magazinele montane din oraş, fără rezultate notabile, ba nu găseam ce ne trebuia ba erau foarte scumpe. Asta e, ne consolăm cu gâdul că mergem în Vad. Spre seară eram deja pe malul Crişului şi căutam loc de cort împreună cu Adi, Dani venind direct la Arad. Ne găsim un loc mai drept la vreo 20 de metri de tabăra unui grup de maghiari, punem de cină şi ne pregătim de o noapte de odihnă după atâta umblat. Când să intrăm în cort avem parte de vizita liderului celuilalt grup care ne aduce nişte cârnaţi picanţi cum numa' în Ungaria cred că găseam! Primim bucuroşi cadoul şi facem puţină conversaţie ca între vecini. Printre altele ne spune să avem grijă că noaptea au obiceiul să vină nişte escroci de prin sat care fură din corturi. Ei au păţit-o în prima lor noapte şi de atunci aveau pază cu schimbul toată noaptea.
.
Captain Caveman??
.
Pfuuu... asta ne mai lipsea la oboseala noastră.. să facem de strajă toată noaptea în 2 oameni. Ne gândim să ne tragem mai aproape de corturile ungurilor dar ne gândim să nu le invadăm spaţiul, nefiind încă în relaţii foarte amicale cu ei, în ciuda cârnaţilor primiţi. Ne resemnăm destul de repede, ne punem pe strâns lemne, facem focul şi încep eu cu prima strajă de o oră. Timpul zboară... doar atunci când nu-ţi doreşti asta, acum din păcate număram fiecare secundă, eram cu atenţia încordată la fiecare foşnet şi până să vină rândul lui Adi am crezut că a trecut toată noaptea. Am făcut fiecare cam trei schimburi până să apară primele raze de lumină şi apoi ne-am băgat amândoi în cort să mai sforăim vreo două ceasuri liniştiţi.



Peştera Zmăului
Zmău's Cave
Pe la 9 ne-am trezit pe o căldură insuportabilă, eram transpiraţi leoarcă şi ne-am dus direct la Criş să ne răcorim. Ne-am bucurat că n-am avut parte de vizite nedorite, ne-am povestit unul altuia cum ne-am simţit când eram de strajă şi am concluzionat că ne-au prins tare bine cârnaţii fripţi la foc! Mai târziu am plecat să facem o tură de recunoaştere a zonei. Am urcat pe stâncile de deasupra defileului şi am intrat în câteva peşteri mici de la baza pereţilor.

Cascada Vadu Crişului
Vadu Crişului waterfall
.
Seara ne adunăm lucrurile şi mergem la haltă, urma să luăm un personal spre Oradea, iar de acolo altul spre Arad. În Oradea iar avem parte de surprize feroviare, adormim în gară în aşteptarea altui tren şi pe la 7 dimineaţa plecăm în cele din urmă către casă. Trenul era plin de oamenii muncii care se grăbeau către servici în zonele periurbane aşa că a trebuit să dormim în picioare pe culoar. La cât eram de obosiţi am şi reuşit! Pe la 10 am ajuns în Arad şi am dormit până a doua zi ca să ne revenim.