Outdoor Life: Nostalgie pe plaiurile strămoşeşti..

Nostalgia in the land of our ancestors..

by Dani G

Soarta face că amândoi avem rădăcini prin Apuseni, eu la Bistra, Câmpeni, Avram Iancu şi Anke la Poiana Aiudului, aşa că pe la începutul anului am plănuit noi cum să trecem pe la fiecare într-un weekend. Dar să ne luăm şi porţia de aventură totodată.. Nu ne-a ieşit de Paşti, dar poate o picat mai bine acum, în ultimele zile de vară.

Am plecat joi seara spre Poiana Aiudului şi pe vineri aveam deja planul de bătaie: vizităm Cheile Vălişoarei (la 1 km mai sus de Poiana), "Găvănile" - nişte marmite în calcar de mărimea unor piscine (din păcate cam goale că nu mai plouase de aproape 2 luni) şi Piatra Secuiului (sau Colţii Trascăului) de lângă Rimetea.

În Cheile Vălişoarei

In Valisoara Gorges

Castelul "Templul Cavalerilor"

"Knight's Temple" Castle

Panoramă

Sightseeing

Secetă

Drought

Tisa - Arborele milenar

Tisa - The millenary tree

"La Găvăni"

Găvănile..

Ochi de calcar
Limestone eyes

Din umbră..

From the shaddow..

Piscină naturală

Natural swimming pool

Give me 5!

3 generaţii
3 generations

Dupămasa am plecat de la Poiana spre Câmpeni, urmând să ne oprim în Rimetea (cam 10 km de la Poiana) să urcăm Piatra Secuiului. Rimetea e un sat drăguţ, 90% din locuitori cred că sunt maghiari, iar casele construite în stil secuiesc sunt foarte îngrijite. Noi am lăsat maşina lângă biserică (altitudiune 520 m) şi în 1h25min am ajuns în vârf la 1120 m. Bine'nţeles că bornele ce marcau vârful erau vopsite în culorile steagului maghiar..

Deocamdata se odihnesc..

Resting, for the moment..

Piatra Secuiului

Crucea albastră

Blue cross

Urcuş cam abrupt

Steep ascending

Rimetea văzută de sus

Rimetea seen from the top

Agricultura!

Invazia hunilor!

Huns' invasion!

Colţii Trascăului

Amintiri din nord..

Memories from the north..

Camuflat

Disguised

Sâmbătă dimineaţa am plecat de la Câmpeni spre Bistra (cam 5 km), iar de acolo planul era să urcăm la Vârşi (zona unde se află vechea casă a bunicilor), mai departe spre cariera de cupru Roşia Poieni, Detunata şi apoi să coborâm la Roşia Montană. Vremea era destul de nasoală, tot cerul înnorat şi cam răcoare. După 2 luni de secetă fix azi trebuia..??

Bistrenii!

La 10 eram deja plecaţi, unii pe jos iar eu cu Anke la pedale. Ne mai aşteptăm unii pe alţii, să ajungem deodată şi cam în 1h30min suntem sus la vechea moşie.

Per Pedes

Arhaic

Archaic

Pe Lazuri

Transpirăm din greu

Perspiring

Vârşii Mici

Picnic

Cu 20 de ani în urmă veneam vara aici la fân şi drumul de jos din sat îmi părea o adevărată aventură. Ultima dată când am urcat era prin '98, aşa că îmi amintesc destul de puţine şi peisajul s-a cam schimbat, mai ales casa, la care i-a picat acoperişul, putrezit şi mâncat de carii.

Rămăşiţe

Remains

Casa din Vârşi

Trupa de hoinari

The Rovers

Din Vârşi urma să ne despărţim. Trupa "Per Pedes" vroiau doar să treacă dealul până la Roşia Montană, iar eu cu Anke aveam un traseu mai lung: urcarea deasupra carierei de cupru Roşia Poieni, Detunata, tăurile din Roşia Montană, Abrud, Câmpeni, Bistra. În total aproape 60 km.

Îi lăsăm în urmă pe drumeţi şi noi urcăm mai voiniceşte, dar din păcate în scurt timp suntem învăluiţi de o ceaţă groasă de nu mai vedeam nimic în jur. Cam până la 10 metri distingeam cărarea, mai departe..negură! Răzbim până sus deasupra carierei dar nu vedem nimic, ceaţă totală. Recalcularea traseului. Ne gândim că am merge degeaba până la Detunata şi hotărâm să coborâm direct în Roşia Montană. Aici ceaţa mai dispare dar nu în totalitate. Mergem să vedem Tăul Brazi, ascuns şi el în neguri de data asta şi apoi direcţia Bistra, prin Abrud-Câmpeni. Traseul recalculat: 34 km. Şi am ajuns pe la ora 5..

Gazon artificial??

Artificial grass??

Tăul Brazi în ceţuri

Brazi Lake in the mist

Track-ul turei
The GPS Track

Duminică dimineaţa am plecat din Câmpeni înapoi spre Poiana Aiudului, i-am luat pe socrii şi ne-am îndreptat spre Turda să vizităm salina proaspăt reamenajată.

2008 - 2010 - 2012

Nu mai fusesem niciodată în salină, dar am rămas de-a dreptul impresionat! Un obiectiv turistic ce se poate alinia cu cele din Occident. Merită din plin cei 15 ron daţi la intrare! Sala cea mare are o înălţime de aproape 50 m, iar împreună cu sala "clopot" cu care se învecinează are aproape 100 metri înălţime. Se poate coborî cu un lift sau pe scările de lemn. Jos în salină poţi juca minigolf, ping-pong, biliard, te poţi da în carusel sau cu barca pe lacul subteran. Clar, astea costă în plus, dar preţurile sunt foarte accesibile. Noi am stat cam o oră şi ne-am mulţumit cu privitul şi plimbatul.