Se afișează postările cu eticheta Pădurea Vladimirescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pădurea Vladimirescu. Afișați toate postările
sâmbătă, 18 martie 2017
sâmbătă, 23 iunie 2012
sâmbătă, 12 mai 2012
sâmbătă, 23 octombrie 2010
Adieri de toamnă - Vladimirescu, 23.10.2010
Autumn breeze
by Dani G
.
by Dani G
.
Toată natura-i galbenă şi chiar dacă azi am numa belele pe cap (e ziua şcolii.. mare fâss..), nu mă abţin de la o plimbare scurtă printre stejari.
Dimineaţa car scaune la Palat pentru festivitate şi numa bine pe la 11 când terminăm, soarele ridicase ceva mercurul în termometre. Mă gândesc rapid cum să nu pierd toată ziua, care oricum avea să se termine cu speech'uri fără număr. O sun pe Anke să văd dacă mai sforăie încă, surpriză mare: e trează! Îi surâde ideea unui pedalat până la Vladi, aşa că nu mai stăm mult pe gânduri, înfulec micu dejun (part 2) şi la 12 am zbughit'o. Mergem pe mal şi dacă pe aici mai avem de ocolit nişte bălţi, în momentul în care intrăm în pădure totul e acoperit de un covor galben ce foşneşte sub roţile noastre. Mergem în linişte ca să ne bucurăm de concertul ăsta unplugged şi în 10 minute suntem în mijlocul pădurii la observator. Ne cocoţăm şi aici ocupăm locurile cele mai bune: loja! Stăm aproape o oră, doar stăm! E prea fain, parcă m'aş fi născut la Ecuator şi n'am mai avut parte de toamnă până acum. Suntem la intersecţia a patru cărări late din pădure, în jurul nostru ninge la greu cu frunze, iar pe jos totu'i galben şi dacă nu'i destul vă mai spun şi că cerul era senin şi soarele.. pff.. ca'n poveşti! Unde'i aparatuuuuuuu?????? Aparatu.. nicăieri. Avea altă treabă (mă abţin de la comentarii). Asta e, amintirea pentru noi rămâne la fel de faină, dar ne'ar fi plăcut să vedeţi şi voi.
Mai lenevim puţin şi cu regret facem cale'ntoarsă. Adio toamnă, ne vedem la anu'!
Dimineaţa car scaune la Palat pentru festivitate şi numa bine pe la 11 când terminăm, soarele ridicase ceva mercurul în termometre. Mă gândesc rapid cum să nu pierd toată ziua, care oricum avea să se termine cu speech'uri fără număr. O sun pe Anke să văd dacă mai sforăie încă, surpriză mare: e trează! Îi surâde ideea unui pedalat până la Vladi, aşa că nu mai stăm mult pe gânduri, înfulec micu dejun (part 2) şi la 12 am zbughit'o. Mergem pe mal şi dacă pe aici mai avem de ocolit nişte bălţi, în momentul în care intrăm în pădure totul e acoperit de un covor galben ce foşneşte sub roţile noastre. Mergem în linişte ca să ne bucurăm de concertul ăsta unplugged şi în 10 minute suntem în mijlocul pădurii la observator. Ne cocoţăm şi aici ocupăm locurile cele mai bune: loja! Stăm aproape o oră, doar stăm! E prea fain, parcă m'aş fi născut la Ecuator şi n'am mai avut parte de toamnă până acum. Suntem la intersecţia a patru cărări late din pădure, în jurul nostru ninge la greu cu frunze, iar pe jos totu'i galben şi dacă nu'i destul vă mai spun şi că cerul era senin şi soarele.. pff.. ca'n poveşti! Unde'i aparatuuuuuuu?????? Aparatu.. nicăieri. Avea altă treabă (mă abţin de la comentarii). Asta e, amintirea pentru noi rămâne la fel de faină, dar ne'ar fi plăcut să vedeţi şi voi.
Mai lenevim puţin şi cu regret facem cale'ntoarsă. Adio toamnă, ne vedem la anu'!
sâmbătă, 6 martie 2010
Prima pană - Arad, 06.03.2010
First tire breakdown
by Dani G
.
Vineri dupămasa mă apucă un dor nebun de dat la pedale şi mă hotărăsc rapid pe sâmbătă să înfrunt orice noroaie şi temperaturi mai puţin potrivite pentru asemenea activităţi. Iau harta Zărandului, o scanez rapid din priviri şi mă gândesc la un circuit Conop-Tauţ-Bârzava-Conop, în jur de 50-60 km dar fără prea multe suişuri şi coborâşuri. Sun trupeţii să văd care se bagă, însă toată lumea are deja alt program sau e speriată de vreme, care trebuie să recunosc, nu prea ne făcea cu ochiu'. Silva e singur interesat şi rămâne să vedem dacă norii ne dau undă verde. Sâmbătă dimineaţa mă trezesc cam târziu (de vină fiind partyu de ziua lu' Anke..), mă uit pe geam: înnorat şi fulguieşte. Mă cam lasă chefu' de pedale, îl sun pe Silva şi constat că şi la el dorinţa e la fel de 'mare'. După ce îmi mai revin din somnolenţă îmi dau seama că dacă nu ies undeva iar o să-mi pară rău de un weekend pierdut. Mai iau harta la studiat, mă mai uit pe fereastră, vremea la fel de cenuşie şi continuă să ningă. Realizez în cele din urmă că nu pot merge nicăieri şi spre dupămasă mă dau bătut, când, pe la 11 mă sună Anke să ieşim la o plimbare şi mă gândesc că asta ar fi şansa mea!! Pe la 2 plecăm în cele din urmă cu destinaţia Pădurea Vladimirescu, amăgindu-mă la gândul că pe vremea asta oriunde aş merge aş vedea numai noroaie şi spre Vladimirescu găsesc la fel de multe ca oriunde. Drumul pe lângă Mureş nu-mi înşală aşteptările, însă culorile vor să ne mai înveselească puţin şi nu pot să nu remarc cât de bine se asortează verdele puternic al grâului şi ierbii incolţite, cu urmele albe de zăpadă proaspătă. Când ajungem la apeductul peste Mureş, la vreo 500 metri de pădure, ne oprim la o mică şedinţă "industrial-foto". Dăm să plecăm mai departe însă constat că mi-a intrat o 'cracă' în cauciuc! Era un spin de vreo 5 cm înfipt în roata din spate, pe lângă care începea să iasă aerul. Faină treabă mă gândesc, suntem la 5 km de casă! Schimbăm rapid planul: cu toată viteza 'napoi, până mai am aer în cameră! Reuşim să mai pedalăm vreo 2-3 km şi restul ..e tropa-tropa. Mă mulţumesc cu porţia de noroi şi cu câţiva km de biciclit, primii pe anul ăsta!
.
by Dani G
.
Vineri dupămasa mă apucă un dor nebun de dat la pedale şi mă hotărăsc rapid pe sâmbătă să înfrunt orice noroaie şi temperaturi mai puţin potrivite pentru asemenea activităţi. Iau harta Zărandului, o scanez rapid din priviri şi mă gândesc la un circuit Conop-Tauţ-Bârzava-Conop, în jur de 50-60 km dar fără prea multe suişuri şi coborâşuri. Sun trupeţii să văd care se bagă, însă toată lumea are deja alt program sau e speriată de vreme, care trebuie să recunosc, nu prea ne făcea cu ochiu'. Silva e singur interesat şi rămâne să vedem dacă norii ne dau undă verde. Sâmbătă dimineaţa mă trezesc cam târziu (de vină fiind partyu de ziua lu' Anke..), mă uit pe geam: înnorat şi fulguieşte. Mă cam lasă chefu' de pedale, îl sun pe Silva şi constat că şi la el dorinţa e la fel de 'mare'. După ce îmi mai revin din somnolenţă îmi dau seama că dacă nu ies undeva iar o să-mi pară rău de un weekend pierdut. Mai iau harta la studiat, mă mai uit pe fereastră, vremea la fel de cenuşie şi continuă să ningă. Realizez în cele din urmă că nu pot merge nicăieri şi spre dupămasă mă dau bătut, când, pe la 11 mă sună Anke să ieşim la o plimbare şi mă gândesc că asta ar fi şansa mea!! Pe la 2 plecăm în cele din urmă cu destinaţia Pădurea Vladimirescu, amăgindu-mă la gândul că pe vremea asta oriunde aş merge aş vedea numai noroaie şi spre Vladimirescu găsesc la fel de multe ca oriunde. Drumul pe lângă Mureş nu-mi înşală aşteptările, însă culorile vor să ne mai înveselească puţin şi nu pot să nu remarc cât de bine se asortează verdele puternic al grâului şi ierbii incolţite, cu urmele albe de zăpadă proaspătă. Când ajungem la apeductul peste Mureş, la vreo 500 metri de pădure, ne oprim la o mică şedinţă "industrial-foto". Dăm să plecăm mai departe însă constat că mi-a intrat o 'cracă' în cauciuc! Era un spin de vreo 5 cm înfipt în roata din spate, pe lângă care începea să iasă aerul. Faină treabă mă gândesc, suntem la 5 km de casă! Schimbăm rapid planul: cu toată viteza 'napoi, până mai am aer în cameră! Reuşim să mai pedalăm vreo 2-3 km şi restul ..e tropa-tropa. Mă mulţumesc cu porţia de noroi şi cu câţiva km de biciclit, primii pe anul ăsta!
.
That's where we come from...
....and that's where we're heading!.
The waterpipe over the Mures River.
When I grow up.. I"m gonna be a construction engineer!.
Anchor.
Snow traces
.
.
P.S. Natura are şi ea ironia ei, pe când am ajuns acasă cerul era senin şi Soarele strălucitor!
sâmbătă, 14 martie 2009
sâmbătă, 7 februarie 2009
duminică, 17 august 2008
Boat trip II - Lipova-Arad, 16-17.08.2008
by Dani G
.
*Povestea în curând
.
.
*Povestea în curând
.
Soimos citadelle seen from the canoe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)























