Tabăra de ski & snowboard 3 - Straja 28-30.01.2011

Zăpadă pipărată.. - Arieşeni, 04.01.2011

Peppered snow..
by Dani G

Înainte de întâlnirea cu pietrele

Before meeting the rocks

.

Ne gândisem de vreo 2 săptămâni la o ieşire scurtă pe pârtie şi de-atunci tot cu ochii pe webcam'uri, să vânăm unde-o fi zăpada mai de doamne'ajută. Muntele Mic, Semenic (astea erau mai aproape de noi) pauză! Parc-o venit primăvara. Mai aşteptăm. Între timp arunc o privire şi la Arieşeni şi chiar dacă nu aveam eu o părere prea bună despre pârtia asta (mi se părea prea "tare" aşa văzută doar din maşină), când aflu că s-a construit recent încă una mai lungă cu telescaun de 4 locuri şi lungime de 1600 m încep să iau în calcul şi varianta de Alba. Dau rapid vestea noii descoperiri, lumea entuziasmată, gata!! plecăm!! Mda.. numa' Doro se milogeşte de noi să mai aşteptăm o săptămână până-i trece ei răceala..

Culmea Fărcaşelor

Farcasa ridge

.

Trece'o săptămână, trece anu' nou, trece răceala, trece şi zăpada aia bună (deci şi chefu'), aflăm că pârtia nouă nu funcţionează din lipsă de zăpadă!! şi toate comment'urile ne spun că-i plin de pietre pe cea veche. Vine Bodea cu soluţia "Măh, hai să mergem, dacă-i zăpadă ne dăm, dacă nu caută tu acolo nişte obiective să le vizităm.." În mijlocul ierniiii??? Ok, lăsăm la o parte sugestii d'astea kamikadze şi până la urmă ne gândim să-ncercăm totuşi la pârtia veche, fie ce-o fi, pentru unii azi terminându-se oricum vacanţa de sărbători.

.

Un colţ din Groapa Ruginoasa
A corner of Ruginoasa Pit

.

La 6 dimineaţa suntem cu "sculele" pe maşină şi aşteptăm vreo juma' de oră să se trezească Teo cu Simo.. Băăăiii, Teo n-o-ntârziat dimineaţa de când îi.., ce-ai făcut cu el Simo?? Mai bine păstraţi secretul..

Eu n-am reuşit să adorm toată noaptea, fiind încă pe ceas de revelion, aşa că las la volan pe alţii mai breji, Anke abia aşeaptă oricum. La 9.30, cu condus liniştit, suntem la baza pârtiei, după aprox 185 km. Friiiiiggg.. -13 grade!! Avem jumătate de oră până să pornească teleskiul şi încep emoţiile legate de starea pârtiei, noroc că se arată o zi senină, şi o să putem să ne bucurăm de privelişte măcar.

Dani & Anke

Mergem la pârtia mică să-mi amintesc cum se ţine băţu'ntre picioare (biletul era 2 lei!) şi începem să raşchetăm tălpile. Se pare că aveau dreptate pe net, o grămadă de pietre (mai ales în zona superioară) dădeau pârtiei un aspect de zăpadă cu piper. Ne mulţumim cu ce avem, doar că după 2 ture vrem mai mult.. hai să încercăm şi pe cea mare! Aici era 5 lei urcarea, cam mult pentru 'zăpada' asta. Mergem o dată, la fel de multe pietre, poate chiar mai multe, dar ne gândim că pentru lungime merită să rămânem aici (şi mie mi se părea destul de accesibilă panta). Între timp Simo renunţase definitiv din cauza unei defecţiuni la legături, la Anke îi îngheţaseră picioarele în clăpari şi lua o pauză la restaurant, iar pe pârtie rămăsesem 6 oameni: Teo, Bodea, Moni, Seba pe skiuri şi eu cu Doro pe plăci.

Teo

.

Mai târziu ni se alătură şi Anke, mai încercăm câteva slalomuri printre bolovani, mai luăm o pauză de încălzire, mai câteva ture de adio şi pe la 5.30 ne strângem jucăriile pe o temperatură la fel ca dimineaţă şi home sweet home!

.

Încep să mă prind..

I'm starting to get it..

Atâta-mi place aici!

I love it here so much!

Sfârşit de zi
Day end

Odihnă
Slumber

.

Cam astea-s datele: o zi faină, zăpadă nasoală, pârtie acceptabilă (în ciuda prejudecăţilor mele), am scos-o bine sub 100 ron, una peste alta iese destul de ok. O să revenim.. când vine iarna adevărată şi când om putea testa telescaunele de 4 locuri!!

1 Decembrie cu întârziere.. - Godeanu, 03-05.12.2010

A late 1'st December..
by Dani G

N-am mai fost în Godeanu vreodata. Păcat. Hai să mergem acum! Aşa mă gândeam cu vreo două săptămâni înainte de tradiţionala ieşire de ziua patriei. Se anunţă doritorii: Sârbu, Alex, Mona şi eu cu Anke. Numai bine de o maşină şi 2 corturi. Vineri la 5, pe o ploaie mocănească, reuşim să plecăm din Arad, eu cu Anke, în Timişoara îi culegem pe Alex cu Mona, iar Adi ne aşteaptă la Oţelu, venise aici cu o zi în urmă. Se făcuse aproape 8 când noi ne transferam în maşina lu' Adi (zice'se că e mai încăpătoare la personal..). În jur de ora 10, bucuroşi că am lăsat ploaia jos la câmpie, trecem barajul la Gura Apei cu gândul la refugiul Stănuleţi de pe valea Lăpuşnicului, unde vroiam să înnoptăm. La ocolul silvic de la intrarea în Parcul Naţional Retezat ne înfruntă bariera.. cu lacătul închis! Mergem la ocol să rezolvăm problema, ne deshide geamul o tanti binevoitoare: "Nu aveţi ce căuta mai sus, drumul e închis din cauza zăpezii!" şi geamul se trânteşte. Noi nu văzusem pic de zăpadă prin preajmă dar n-avem ce face, femeia e hotărâtă. Facem cale-ntoarsă şi punem corturile mai jos pe valea Râului Mare.

Sâmbătă - Duminică
Saturday - Sunday

Sâmbătă dimineaţa, greu cu trezirea. O plănuisem pe la 6..7, dar nici nu mai ştiu la cât am ieşit din sac, oricum mi-ar fi ruşine şi să scriu aici. Asta e, trag ponoasele. Pe la 10 parcăm la ocol şi o luăm la pas spre intrarea în traseu. Vroiam să urcăm la Ref. Borăscu şi de aici, în funcţie de vreme să continuăm spre creastă. Prima porţiune e aiurea de tot, aveam de înconjurat lacul Gura Apei pe drum forestier cale de vreo 8 km, ca să ajungem într-un loc aflat la maxim 2km în linie dreaptă faţă de noi. Ne-am tot uitat pe unde am putea scurta traseul (lucru auzit de la alţii), dar nu era chip să faci asta nicăieri. Adevăru-i că nivelul apei era foarte ridicat, brăduţii de pe mal fiind sub apă deja. Când trecem podul peste Lăpuşnic ne dăm seama că femeia de la canton nu ne prostise, mai sus chiar era multă zăpadă pe drum şi nu am fi putut urca.

Deasupra lacului Gura Apei

Above Gura Apei lake

.

Trec cam 2 ore şi dibuim aproximativ locul unde începe urcuşul prin pădure. Nu suntem prea siguri dacă aici e, traseul fiind nemarcat. Cercetăm puţin împrejurimile, mai o privire pe hartă şi hotărâm să-i dăm în sus, undeva tot ajungem noi, oricum eram sătui de forestiere.

.

Urcăm pe dibuite

Looking for the route

.

Pe măsură ce urcăm suntem tot mai siguri că am ales bine şi mergem fără emoţii. Urcuşul e susţinut, până la refugiu sunt 700 m diferenţă de nivel şi puţin peste 2 km distanţă. Începe să fulguie mărunt şi eu îmi dau seama că am plecat de-acasă fără glugă. Deocamdată nu e problemă, sper să nu fie mai grav. Treptat peisajul îşi schimbă culoarea, aici sus a mai rămas ceva zăpadă şi acum se tot adaugă. Era cam ora 2 când am reuşit să desluşim poiana refugiului printre copaci. Aici totul era alb, şi stratul nu era deloc neglijabil, să tot fie vreo 20-30 de cm.

.

Refugiul Borăscu

Borascu refuge

.

Intrăm să vedem cum arată interiorul, ne gândim că ar fi o variantă bună de înnoptat şi ne tragem sufletul cam jumătate de oră. Noi aveam în plan să urcăm în creastă la refugiul Scărişoara, însă dat fiind ora târzie, vremea câinească şi gândul cum că am putea sta aici la căldurică, care a pus stăpânire pe câţiva, apare varianta de a ne lăsa rucsacii în refugiu şi să urcăm pe Borăscu lejer, urmând să ne întoarcem pentru înnoptat aici. A 2'a zi dacă era vreme bună aveam să recuperăm şi traseul de azi. Nu prea-mi convine treaba asta pentru că ştiu că e lung traseul de mâine şi nu reuşim. Cedez totuşi pentru că vremea chiar era aiurea, ceaţă deasă, vânt puternic, ninsoare şi zăpadă netasată, dar pun condiţia să ne trezim devreme mâine. Ok, toţi suntem de acord, ne echipăm şi o luăm spre vârf.

.

Sus spre Borăscu

Up towards Borascu

.

La-nceput linia traseului e cam neclară, printre jnepeni şi brazi şi pe zăpadă o aflăm mai greu, dar mergem pe vale în sus şi undeva tot găsim noi o urmă de cărare îngropată. Vântul suflă tot mai tare, noroc că era din spate şi începem să facem cu schimbul la bătut urme, băieţii 100 de paşi, fetele 50. Aşa ne ocupăm şi noi mintea cu ceva. Nici nu mai ştiu cât a trecut, nu ne mai grăbeam nicăieri şi am lăsat ceasul în pace. Sus în creastă furtună în toată regula. Încercăm să ne orientăm pe ceaţa asta, platoul Borăscului lăsându-ne mai greu să-i aflăm vârful. Dar nici imposibil nu ne-a fost. Facem câteva poze să ştim că am ajuns şi noi, în jur nu vedeam nimic oricum şi rapid întoarcerea către refugiu. De data asta vântul ne biciuia direct peste faţă..

.

Furtuna de zăpadă

The snowstorm

.

Probabil cam o oră am făcut la întoarcere, era deja întuneric când am ajuns, am făcut rapid focul în soba minune (am făcut o saună de-a dreptul acolo..) şi ne-am pus pe topit zăpadă pentru de-ale gurii. Se făcuse destul de târziu când am terminat cu cina şi aveam o stare aiurea de disconfort, era şi prea cald pentru mine, eram şi cam obosit, una peste alta am adormit foarte greu şi nici nu mai speram la o îndreptare a vremii a doua zi. Oricum ningea întruna de ore bune şi nu mai aveam cum să urcăm atâta prin zăpada asta.

.

30*C !!

Patrioţii!

The patriots!

.

Cum era de aşteptat, ne-am trezit pe la 9 şi prin geamul miniatural al refugiului cerul nu părea mai senin. Mai moţăi ceva vreme prin sac şi apoi decid să ies să-mi dau cu părerea de-afară, oricum trebuia să merg după apă la un izvor ceva mai jos.

Superb!..atât.., nu mai aveam ce face acum, era târziu..

.

Cu regret, plecăm..

Regretfully, we leave..

.

Rămas bun, vreme de vis!

Farewell, fairy weather!

.

Treaba asta mă întristează destul de tare, îmi dau seama că e şi vina mea, realizez că mare lucru nu am fi putut face oricum (zăpada avea cam jumătate de metru..), dar oricum.. sunt trist. Aş fi vrut să fi urcat măcar pe Borăscu încă o dată. Îmi era ciudă că venisem până aici şi nu am avut parte măcar de o privelişte adevărată de iarnă de acolo de sus, de pe creste.. Era prea târziu acuma, sper să mă învăţ minte.

.

Brazi încremeniţi

Stone-still fir trees

.

Retezatul

The Retezat

.

Mai 8 km până la maşină..

8 more km to the car..

.

P'acolo umblam acum un an

That's where we were hiking a year ago

Am plecat către maşină pe la 12, din nou drumul forestier fără sfârşit doar că de data asta era tot alb, iar seara eram acasă cu gândul că cel puţin am descoperit o zonă nouă şi data viitoare o să ne organizăm mai bine cu timpul.

Zbor deasupra unui cuib.. - Remetea Mică, 30.10.2010

Flight above a nest..
by Anke
.
După eşecul de acum două săptămâni, iată, în sfârşit, ziua cea mare! De data asta avem cer senin, soare şi încă 6 prieteni dornici de adrenalină în aer.

Saci pentru Moşu..
Bags for Santa..

Ajungem la Remetea Mică în jurul orei 11. Ştiam deja unde vom zbura aşa că parcăm maşinile şi inspectăm zona. Între timp apar Roni şi Nicu împreună cu încă trei băieţi. Luăm fiecare câte un sac, doi şi urcăm spre locul de decolare. După un mic instructaj gen: cel mai important e să fugiţi mâncând pământul cu mâinile sus, iar când auziţi de pe deal "înfundăăăăă" trageţi comenzile şi aterizaţi, ne instalăm şi-i dăm bătaie. Radu face un zbor demonstrativ aşa cât să ne stârnească pofta, iar noi îl votăm pe Seba să spargă gheaţa dintre ai noştri.

Test pilot!

. Mulţimea înmărmurită!
Breathless crowd!
.

A supravieţuiiit!

He surviveed!

.

Zboară frumos, aterizează cu bine iar de-acum înainte totul merge ca pe roate.....sau nu.. Greu cu sportul ăsta. Ne-a cam solicitat decolarea, iar vântul nu a fost tot timpul de partea noastră, punându-ne în stand-by din când în când. Dar când prindeam o adiere, parapanta în spate, mâinile sus şi aleargă, aleargă, aleargăăăă!!! Câteodată n-am putut ridica aripa, altădată am alergat până jos fără să ne desprindem de la sol sau ne-am împiedicat şi-am căzut, dar am învăţat să nu renunţăm şi am avut parte şi de zboruri frumoase şi aplauze din partea "spectatorilor". La deal a fost mai greu, dar a meritat efortul.
.

"Are şi paraşută de siguranţă?"

"Does he have a safety parachute?"

.

Acuma aş avea nevoie de ceva vânt..

Now I would need some wind..

.

Tentative Dani..

Attemps Dani..

.

Zbooor!

I'm flyiiing!

.

Nu mă dau bătut!

I'm not a quitter!

.

Încurajări

Cheer ups

.

Mah, cred că nici ţie nu ţi'or dat paraşută..

I think they gave you no parachute as well..

.

Trage Nicu!

Pull Nicu!

.

Decolare

Take off

.

Tentative Seba..

Attemps Seba..

.

Atenţie la copaci!

Watch out for the trees!

.

Yellow Wing

.

Fugi, Fugi, Fuuuugi!

Run, Run, Ruuuun!

.

Aripă cu 2 motoare

2 engines wing

.

Show!

.

La sfârşitul zilei eram epuizaţi dar mulţimiţi că am avut parte de o vreme superbă, distracţie, adrenalină şi am experimentat un sport cât se poate de interesant.

P.S. David, ţi-am simţit lipsa! Prietenii ştiu de ce :))

.

Aerodynamics I

.

Aerodynamics II